Conservarea durabilă a naturii la nivel local: Parcul Natural Karwendel

Cum este organizat Parcul Natural Karwendel?

Parcul natural Karwendel acoperă aproape întregul masiv Karwendel și, cu o suprafață de aproximativ 739 km², este cea mai mare zonă protejată din Tirol și cel mai mare parc natural din Austria. Se întinde de la Innsbruck până la lacul Achensee și se caracterizează printr-o natură deosebit de bogată, cu păduri virgine, râuri sălbatice, pajiști alpine și peisaje tradiționale de pășuni alpine. Din punct de vedere organizatoric, parcul natural este susținut de o asociație care reunește comunele, asociațiile de turism, Pădurile Federale Austriece, Camera de Agricultură, cele două asociații alpine și landul Tirol. Activitățile principale sunt structurate în cinci domenii cheie: protecția naturii, recreere & turism, educație ecologică, dezvoltare regională, precum și cunoaștere & cercetare.

Prin ce se deosebește un parc natural de un parc național?

Un parc natural precum Karwendel este o zonă protejată de mari dimensiuni, în care protecția naturii și utilizarea durabilă sunt concepute împreună. Este vorba atât de conservarea peisajului natural și cultural, cât și de recreere, educație și creare de valoare regională în armonie cu natura. Nucleul este format din rezervații naturale, care servesc în primul rând conservării naturii împotriva influențelor dăunătoare ale omului. Acestea sunt desemnate acolo unde natura se prezintă într-o stare în mare parte nealterată sau unde există o diversitate deosebită de specii rare și comunități de animale și plante. În jur – ca un fel de zonă tampon – se află zone de protecție a peisajului și zone de liniște. Aici predomină peisajul cultural îngrijit de om prin agricultură și silvicultură. Un parc național urmărește și mai consecvent obiectivul de a „lăsa natura să fie natură”, mari părți din acesta fiind libere de exploatare, pentru a permite proceselor naturale să se desfășoare cât mai neinfluențate. Parcul natural Karwendel combină, în schimb, protecția, îngrijirea peisajelor tradiționale alpine și culturale, cercetarea și o experiență de vizitare gestionată în mod conștient, de exemplu prin cabane, poteci, oferte de informare și centre pentru vizitatori.

Care sunt principalele sarcini ale Parcului Natural Karwendel?

Sarcinile parcului natural pot fi împărțite în patru domenii principale: protecția naturii, recreere &și turism, educație ecologică și cunoaștere &și cercetare. În domeniul protecției naturii, accentul se pune pe protejarea râurilor sălbatice precum Isar și Rißbach, conservarea pădurilor mixte montane vechi, a habitatelor de mlaștină și stâncoase, precum și a peisajelor culturale unice din jurul Großen și Kleinen Ahornboden. În domeniul recreerii &și turismului, asigurăm, prin intermediul centrelor noastre din parcul natural, informarea și orientarea vizitatorilor și comunicăm cu aceștia atât la fața locului, cât și în format digital, prin intermediul rangerilor noștri. Astfel, încercăm să combinăm o experiență intensă a naturii cu protejarea maximă a habitatelor sensibile. Domeniul educației ecologice cuprinde excursii ghidate, școli ale parcului natural, oferte educaționale pentru copii, tineri și adulți, trasee didactice tematice, precum și programe care combină experiența naturii cu înțelegerea contextelor ecologice. În domeniul cunoașterii, &și cercetării, parcul natural colaborează cu universități și instituții de specialitate, de exemplu pe teme precum biodiversitatea, dezvoltarea pădurilor, ecologia apelor sau schimbările climatice, și monitorizează speciile de animale și plante, precum și datele privind vizitatorii.

Educația ecologică pentru copii și tineri are o importanță deosebită.

Educația ecologică este un domeniu de acțiune central, deoarece protecția pe termen lung a naturii reușește doar dacă oamenii înțeleg de ce peisajele, diversitatea speciilor și procesele naturale merită protejate. Prin sensibilizarea timpurie – în special prin programe școlare, excursii, activități de junior ranger și zile ale parcului natural – se creează o legătură emoțională cu natura și cu parcul natural „de la ușa casei”, care, sperăm, se va manifesta mai târziu printr-un comportament responsabil. Mai ales în Karwendel, cu zonele sale populare de excursii și agrement, educația ecologică ajută la atenuarea conflictelor de utilizare: cine știe de ce zonele de repaus pentru animale sălbatice sunt importante, de ce pășunile de munte trebuie îngrijite sau cât de sensibile sunt râurile sălbatice la perturbări, se comportă mai respectuos în teren. În plus, educația ecologică consolidează identificarea populației cu parcul natural și creează înțelegere pentru măsurile de protecție și gestionare.

Cum se realizează echilibrul între utilizarea turistică sau agricolă și protecția naturii?

În Parcul Natural Karwendel, interesele diferite se ciocnesc foarte concret în văile noastre, pe pășuni, pe poteci și în zonele de interes. Exact aici intervenim noi cu managementul nostru. Abordarea noastră este de a gândi împreună protecția, utilizarea și experiența și de a reuni numeroșii actori – de la comunități la administratori, până la parteneri din turism și voluntari – într-un concept comun al parcului natural. Un instrument central este ghidarea vizitatorilor: rangerii noștri, ofertele digitale precum platformele outdoor, precum și panourile informative clasice, campaniile și programele de educație ecologică se completează reciproc pentru a-i determina pe vizitatori să adopte un comportament ecologic încă din faza de planificare a traseului și apoi pe teren. În același timp, consolidăm în mod conștient agricultura tradițională de munte și silvicultura, deoarece o gestionare adaptată conservă peisajul cultural și menține deschise habitate importante. Prin proiecte precum „TEAM Karwendel”, implicăm voluntari în îngrijirea pășunilor alpine și a biotopurilor, oferind astfel un sprijin suplimentar pentru gestionari și ecosisteme. Proiectele de monitorizare și datele digitale privind vizitatorii ne ajută să observăm cu atenție evoluțiile din parcul natural și să ne adaptăm continuu măsurile. Astfel, „echilibrul” dintre protecție, utilizare și experiență devine un proces de control continuu, pe care noi, ca parc natural, îl modelăm în mod activ.

Sprijinul, de exemplu în îngrijirea pășunilor, vine și din partea proiectului de voluntariat „TEAM Karwendel”.

Pășunile de munte caracterizează peisajul Karwendelului de secole și sunt, în același timp, habitate valoroase pentru numeroase specii de animale și plante. În cadrul „TEAM Karwendel”, între 120 și 130 de voluntari sprijină în fiecare an îngrijirea pășunilor de munte, prin combaterea înmuguririi, îndepărtarea pietrelor și a pietrișului grosier, întreținerea gardurilor sau curățarea pajiștilor de cosit. Dacă pășunile nu mai sunt exploatate, acestea se acoperă treptat cu tufișuri și păduri, pajiștile bogate în specii se pierd, iar peisajul caracteristic, deschis, se schimbă semnificativ. Îngrijirea pășunilor contribuie, așadar, la conservarea biodiversității, a peisajului cultural tradițional și a exploatării agricole și consolidează, în același timp, înțelegerea reciprocă dintre protecția naturii și exploatatori.

Același lucru este valabil și pentru silvicultură. Care sunt prioritățile dumneavoastră în acest domeniu?

În anumite zone, parcul natural mizează pe suprafețe forestiere care nu sunt exploatate deloc sau sunt exploatate doar foarte extensiv și în care procesele naturale sunt prioritare. În astfel de păduri se formează, în timp, populații bogate în structură, apropiate de natură, cu diferite clase de vârstă, cu un procent ridicat de lemn mort, cu poieni... și zonele marginale, precum și numeroase microhabitate de care au nevoie speciile rare și specializate – cum ar fi anumite specii de gândaci, ciuperci sau păsări care cuibăresc în cavități. Aceste păduri servesc drept zone de referință în care se pot studia evoluția naturală a pădurilor, efectele schimbărilor climatice și biodiversitatea. În același timp, ele îndeplinesc funcții importante, precum protecția împotriva eroziunii, retenția apei și prevenirea avalanșelor, sporind astfel reziliența peisajului montan față de hazardurile naturale.

În cadrul diverselor proiecte și cooperări ale parcului natural se studiază efectele schimbărilor climatice asupra regiunii. Care sunt aspectele principale?

Printre cele mai masive efecte se numără creșterea temperaturilor, modificarea distribuției precipitațiilor, evenimente extreme mai frecvente, cum ar fi ploile torențiale, perioadele de secetă sau furtunile, precum și deplasarea habitatelor și a zonelor altitudinale sau, mai degrabă, a zonelor termice către altitudini mai mari. Pentru a pregăti regiunea, se dezvoltă strategii de adaptare, de exemplu prin gestionarea pădurilor adaptată la locație, promovarea pădurilor mixte rezistente și bogate în structuri și asigurarea coridoarelor de migrație pentru specii. Și în sectorul turismului se abordează condițiile schimbate. Cercetarea, monitorizarea și schimbul de informații cu administratorii, comunitățile locale și populația joacă un rol central în identificarea timpurie a riscurilor și în implementarea măsurilor adecvate.

Ce înseamnă schimbările climatice pentru pădurile din Parcul Natural Karwendel?

Pădurile alpine sunt deosebit de afectate de schimbările climatice, deoarece îndeplinesc simultan multe funcții: protecție împotriva pericolelor naturale, habitat, sursă de lemn și spațiu de recreere. Amenințări concrete decurg din temperaturile mai ridicate, cantitățile și stratificarea zăpezii modificate, fenomenele meteorologice extreme mai frecvente, stresul hidric, precum și o posibilă creștere a dăunătorilor și a bolilor. În mod ideal, pădurile montane din Karwendel se vor transforma în păduri mixte stabile, bogate în structuri, cu o biodiversitate ridicată și diferite clase de vârstă, care reunesc pe o suprafață redusă cele mai diverse specii de arbori și diversitate genetică. Astfel de păduri naturale, bine amestecate, sunt mai rezistente la perturbări, se pot adapta mai bine la condițiile climatice schimbate și își păstrează în același timp funcția de protecție și recreere pentru om și natură.

Pădurile sunt importante și pentru biodiversitate. Ce importanță are aceasta în conceptul general al parcului natural?

Parcul natural Karwendel adăpostește o diversitate excepțional de mare, cu peste 1.300 de specii de plante și mai mult de 3.000 de specii de animale cunoscute, printre care se numără specii importante la nivel european, precum acvila de stâncă, ciocănitoarea cu spate alb, fluierarul de râu și gândacul alpin. Biodiversitatea este baza ecosistemelor stabile, permite adaptarea la schimbări precum schimbările climatice și asigură pe termen lung beneficii precum apa curată, protecția împotriva pericolelor naturale, soluri fertile și spații de recreere atractive. Proiecte precum măsurile de protecție a speciilor, îngrijirea și interconectarea habitatelor, crearea de biotopuri-punte sau promovarea formelor tradiționale de utilizare în zonele alpine și forestiere contribuie la conservarea speciilor pe cale de dispariție și la facilitarea migrației animalelor. Astfel de măsuri combină protecția practică a naturii cu aspecte educaționale și de cercetare și fac vizibilă pentru public valoarea diversității biologice.

Karwendel este o destinație populară pentru excursioniști și amatorii de sporturi de agrement. Ce vă doriți de la vizitatori?

În calitate de parc natural, ne dorim în primul rând un comportament respectuos și compatibil cu natura. Aici se încadrează regulile noastre de comportament: rămânerea pe potecile marcate, respectarea zonelor de liniște pentru animale sălbatice și a perioadelor de restricție, luarea gunoiului înapoi, ținerea câinilor în lesă, evitarea zgomotului și acordarea unei atenții speciale zonelor sensibile, cum ar fi zonele de mal, mlaștinile și zonele de pădure tânără. Cei care se află în Karwendel pot contribui activ la conservarea naturii – de exemplu, prin utilizarea transportului public sau a combinației tren-autobuz, prin planificarea conștientă a excursiilor în afara perioadelor deosebit de sensibile, de exemplu în timpul hibernării animalelor sălbatice, precum și prin sprijinirea întreprinderilor regionale și a ofertelor parcului natural. Un astfel de comportament protejează natura și infrastructura și, în același timp, consolidează valoarea adăugată regională și acceptarea măsurilor de protecție a naturii.

Vă mulțumesc pentru discuție!